MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (VI). CELE 6 ARONDISMENTE

SE IAU CA REPERE CARTIERELE MEDIEVALE IAR DEFINIREA LOR E FĂCUTĂ ÎN FUNCŢIE DE PUNCTUL CARDINAL

5 sectoare, 12 zecimi iar în jurul anului 1900 - 6 arondismente. Să vedem cum stă treaba:

• Cartierele central-nordic interior, central-nordic exterior, central-vestic, (central) sudic, central-estic şi central-nord-estic formează Arondismentul 1 (Oraşul Interior). Alfel spus, e acea zonă a oraşului care se afla în interiorul zidurilor de construcţie mai nouă
• Partea sudică a cartierului nord-estic, cartierul estic şi cel sud-estic formează Arondismentul 2 (Arondismentul Uliţei de Mijloc şi al Uliţei Maghiare Exterioare)
• Cartierele vestic şi sud-vestic alcătuiesc Arondismentul 3 (Arondismentul Uliţei Cărbunelui); corect ar fi fost Arondismentul Uliţei Fânului, dar, în limba maghiară, "fân" şi "cărbune" sunt paronime.
• Partea nordică a cartierului nord-estic formează Arondismentul 4 (Arondismentul Între-Ape). În partea de est a acestui cartier se contura - deja, zona industrială. În 1865 exista, deja, o ţiglărie. Ceea ce noi cunoaştem - în prezent - ca fiind "Între Ape" era, înainte "Între-Ape ale Mănăşturului".
• Cartierul Nordic constituie Arondismentul 5 (Arondismentul Dincolo de Pod). Partea nordică a cartierului nordic era, sigur, cu un niel ridicat de poluare sonoră. De ce? Din cauza gării. Înafara trenurilor erau şi birjele (care, sigur, nu aveau roţi cu pneuri) şi trenul urban cu abur
• Satul Mănăştur, după unirea cu Clujul, devine Arondismentul 6 (Arondismentul Mănăşturului)

Suprafaţa fiecărui arondisment era mai mare decât cea care ar fi rezultat - în secolul XVII - din unirea cartierelor sus-menţionate deoarece, înafară de unire, a avut loc şi o extindere. Totuşi, extinderea cea mai pronunţată a avut loc între 1919 şi 1939.