MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (VI). CELE 6 ARONDISMENTE

SE IAU CA REPERE CARTIERELE MEDIEVALE IAR DEFINIREA LOR E FĂCUTĂ ÎN FUNCŢIE DE PUNCTUL CARDINAL

5 sectoare, 12 zecimi iar în jurul anului 1900 - 6 arondismente. Să vedem cum stă treaba:

• Cartierele central-nordic interior, central-nordic exterior, central-vestic, (central) sudic, central-estic şi central-nord-estic formează Arondismentul 1 (Oraşul Interior). Alfel spus, e acea zonă a oraşului care se afla în interiorul zidurilor de construcţie mai nouă
• Partea sudică a cartierului nord-estic, cartierul estic şi cel sud-estic formează Arondismentul 2 (Arondismentul Uliţei de Mijloc şi al Uliţei Maghiare Exterioare)
• Cartierele vestic şi sud-vestic alcătuiesc Arondismentul 3 (Arondismentul Uliţei Cărbunelui); corect ar fi fost Arondismentul Uliţei Fânului, dar, în limba maghiară, "fân" şi "cărbune" sunt paronime.
• Partea nordică a cartierului nord-estic formează Arondismentul 4 (Arondismentul Între-Ape). În partea de est a acestui cartier se contura - deja, zona industrială. În 1865 exista, deja, o ţiglărie. Ceea ce noi cunoaştem - în prezent - ca fiind "Între Ape" era, înainte "Între-Ape ale Mănăşturului".
• Cartierul Nordic constituie Arondismentul 5 (Arondismentul Dincolo de Pod). Partea nordică a cartierului nordic era, sigur, cu un niel ridicat de poluare sonoră. De ce? Din cauza gării. Înafara trenurilor erau şi birjele (care, sigur, nu aveau roţi cu pneuri) şi trenul urban cu abur
• Satul Mănăştur, după unirea cu Clujul, devine Arondismentul 6 (Arondismentul Mănăşturului)

Suprafaţa fiecărui arondisment era mai mare decât cea care ar fi rezultat - în secolul XVII - din unirea cartierelor sus-menţionate deoarece, înafară de unire, a avut loc şi o extindere. Totuşi, extinderea cea mai pronunţată a avut loc între 1919 şi 1939.

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (V). TRENUL URBAN CU ABURI

DENUMIRE STRĂZILOR E CEA ACTUALĂ

A circulat între anii 1893 şi 1902. Motivul (sau unul din motivele) desfiinţării ar fi fost accidentele cauzate de acesta. Traseul avea forma aproximativă a semnului vocalic "Kamaţ" din limba ebraică, dar poziţionat răsturnat. Deci:

• traseul pornea de la gară şi mergea pe străzile Horea şi Regele Ferdinand, ajungând la "Melody"; asta era componenta nordică
• de la Melody, ramura estică mergea pe Bulevardul 21 Decembrie şi Fabricii până, aproximativ, în dreptul Kaufland-ului actual
• tot de la Melody pornea şi ramura vestică pe traseul Piaţa Unirii (latura nordică), Strada Memorandumului şi Calea Moţilor, până la Pârâul Popii care trece prin curtea "Agronomiei"

Existau şi două derivaţii:

1. una care pornea chiar de la Melody - spre sud - pe latura estică a Pieţei Unirii şi ajungea până la Bulevardul Eroilor
2. alta care pornea de la intersecţia Căii Moţilor cu Strada George Coşbuc şi ajungea până la actuala Alee a Stadionului

Garniturile aveau în componenţă şi vagoane de călători, dar şi de marfă. Nivelul de zgomot nu avea cum să fie prea scăzut şi, ca urmare, e foarte posibil ca trecerea acestuia să fi cauzat un anume disconfort locuitorilor din zonă.

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (IV): "ZECIMILE" SECOLULUI XIX

PENTRU A AVEA O IDEE PRIVIND CORESPONDENŢA CU SECTOARELE VECHI, S-AU FOLOSIT CULORILE AFERENTE ACESTORA DIN CADRUL POSTĂRII DIN 08. 01.2015

1. Zecimea Oraşului Vechi. (Cartierul central nordic interior şi cartierul central-nordic exterior)
2. Zecimea Interioară a Mănăşturului (cartierul central-vestic)
3. Zecimea Interioară a Cărbunelui / Fânului (cartierul (central) sudic)
4. Zecimea Interioară a Uliţei de Mijloc (cartierul central-estic)
5. Zecimea Interioară a Uliţei Ungureşti (cartierul central-nord-estic)
6. Zecimea Exterioară a Uliţei Ungureşti (partea sudică a cartierului nord-estic)
7. Zecimea Exterioară a Uliţei de Mijloc (cartierul estic + cartierul sud-estic)
8. Zecimea Exterioară a Cărbunelui / Fânului (cartierul sud-vestic)
9. Zecimea Exterioară a Mănăşturului (cartierul vestic)
10. Zecimea Între Ape (partea nordică a cartierului nord-estic)
11. Zecimea Dincolo de Pod (cartierul nordic)
12. Zecimea Feleacului (comuna Feleac)

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (III). SURSE SONORE ÎN CLUJUL MEDIEVAL

1. Carele şi căruţele. Acum, căruţa nici nu s-ar face remarcată dacă nu ar fi calul (circulă cu roţi dotate cu pneuri). Atunci, roţile erau din lemn şi aveau bandaje de metal iar zgomotul produs pe pavaj era unul considerabil. 

2. Piaţa Centrală - mai ales în zi de târg. Trebuia să fie un univers sonor interesant.

3. Hanul la Calul Bălan (şi nu numai acela).

4. Bisericile

5. Şcolile

6. Atelierele

7. Morile. Existau mai multe mori de apă. De exemplu:

• una aşa-zisă "de sus"; presupun că era fie Moara Nagâţului situată la sud de actualul "Cazino", fie în imediata vecinătate a staţiei liniei 29 de pe Strada Hossu (Pavlov)
• una "a Cetăţii" (Waralat); aflătoare lângă actuala poştă centrală, a fost demolată în 1933
• una numită "Alparet" (Alprett) care e foarte probabil să fi fost la intersecţia actualelor străzi Paris cu Argeş
• una de argăsit; nu ştiu exact dacă e cea care a fost - în secolul XIX - lângă actualul Bloc Spray sau nu

De asemenea, a existat o "moară uscată" pe locul actualului magazin "Central".

8. Brutăriile.

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (II). SECTOARELE ŞI CARTIERELE CLUJULUI MEDIEVAL

Numărul sectoarelor Clujul Medieval a fost 5, deşi, logic vorbind, ar fi fost de aşteptat să fie 6. Pentru o înţelegere mai uşoară a poziţiei acestora, voi indica şi punctul cardinal faţă de Piaţa Centrală (actuala Piaţa Unirii) iar reperele vor fi date cu denumirea actuală.

I. Rapularum (sectorul de vest)

1. Rapularum Intra (cartierul central-vestic). Adică zona străzilor Memorandumului şi Bob
2. Rapularum Extra (cartierul vestic): zona Căii Moţilor

II. Vetus (sectorul de nord)

1. Vetus Castrum (cartierul central-nordic interior); zona Pieţei Muzeului
2. Extra Vetus Castrum (cartierul central-nordic exterior); latura nordică a Pieţei Unirii şi strada Regele Ferdinand; nu rezultă clar dacă în întregime sau doar şirul vestic 
3. Suburbium Neustifft (cartierul nordic); străzile Traian, Decebal, Horea şi zona aferentă

III. Longa (sectorul de nord-est)

1. Longa Intra (cartierul central-nord-estic); zona străzilor Tipografiei, Joliot-Curie, Brassai şi tronsonul vestic al Bulevardului 21 Decembrie 
2. Longa Extra (cartierul nord-estic); zona străzilor Constanţei, Someşului, Gheorghe Lazăr, Scorţarilor, Ciocârliei şi tronsonul estic al Bulevardului 21 Decembrie. Ulterior, tot ceea ce se afla în stânga Canalului Morilor a format cartierul Két V­íz Között (Între Ape), denumirea "Longa Extra" vizând porţiunea cartierului nord-estic situată în dreapta Canalului Morilor

IV. Media (sectorul de est)

1. Media Intra (zona Bulevardului Eroilor, a străzilor Iuliu Maniu şi I. C. Brătianu)
2. Media Extra (zona Căii Dorobanţilor)

V. Luporum (sectorul de sud)

1. Luporum Intra (cartierul central-sudic); zona străzilor Kogălniceanu, Universităţii şi Napoca; deşi ar fi fost de aşteptat existenţa a două cartiere - unul central-sud-estic (Luporum Intra) şi unul central-sud-vestic (Foeni Intra), cartierul central-sudic a fost unitar
2. Luporum Extra (cartierul sud-estic); zona străzii General Traian Moşoiu
3. Foeni Extra (cartierul sud-vestic); zona străzilor Clinicilor şi Haşdeu

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (I). GENERALITĂŢI

A fost Clujul un oraş cu nivel de zgomot ridicat dintotdeauna? Sau poluarea fonică este doar o problemă a timpurilor moderne? Având în vedere că înregistrarea sunetului a devenit posibilă abia în secolul XIX, universul sonor al perioadei anterioare - indiferent de loc - se poate doar deduce.
În seria asta de articol voi avea în vedere perioada ulterioară anului 1592.