MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (X). TV 2 E ŞI TV 20 E

Undeva, între gară şi IRA, în preajma anului 1960. Te sui pe un TV 2 E (troleibuzul care utilizează acelaşi şasiu şi aceeaşi caroserie cu TV 2 U şi TV 2 R) care deserveşte linia 4. Linie care a rămas cu acelaşi indicativ şi în prezent. Troleibuzul închide uşile şi porneşte de pe loc. Incomparabil mai silenţios. În locul acelui motor de camion Bucegi sau Carpaţi, abia se aude sunetul motorului de tracţiune TN59. Teoretic - şi, după toate probabilităţile - şi practic, TV 2 E putea rula - fără probleme - cu 40 km/h. 

Ne apropiem de prezent cu vreo 20 de ani. Pe unele din liniile de troleibuz (de exemplu, fosta "2", inexistentă astăzi), puteau fi văzute - şi auzite - TV 20 E. Troleibuz înrudit cu autobuzele TV 20 U şi TV 20 R. Şi acest model putea rula - teoretic - cu 40 km/h fără să ai impresia că se dezmembrează. Aici, însă, pot spune că - din punct de vedere sonor - puteau fi distinse două situaţii distincte:

1. normale
2. super-enervante

ce însemna "situaţie normală"? Aceea în care compresorul nu mergea. Ce însemna situaţie super-enervantă? Aceea în care compresorul mergea. Efectiv, horcăia tare de tot. Evident, nici cei aflaţi în apropierea troleibuzului nu puteau fi încântaţi să audă nişte sunete care te trimit cu gândul la un monstru... 

În interior, când nu mergea compresorul, puteau fi auzite - nu foarte tare - nişte ţăcănituri de la contactori. La viteze mici şi medii, chiar instrucţiunile prevăd alternanţe între accelerare şi mers în virtutea inerţiei (mers lansat). Doar la viteze mari era recomandabilă apăsarea - continuă - a pedalei de acceleraţie. De asemenea, pasagerii puteau auzi bubuituri la trecerea pe la:

• separatoare
• cruci
• macaze mecanice
• patinele macazelor electrice
• macaze electrice

produse de tangoane (captatoare / coarne, cum mai sunt numite în limbajul comun). Cei născuţi înainte de 1975 e posibil să-şi aducă aminte ce însemna o călătorie cu troleibuzul pe Cuza Vodă. Smucuri, ţăcănituri, bubuituri şi, frecvent, flame. De ce? Deoarece acolo se găseau:

• un macaz mecanic; asigura racordul traseelor 2, 3 şi 4 de 4b (IRA-PMV; inexistent în prezent) şi 30 (Gheorgheni-PMV; inexistent în prezent; actualul 30 = fostul 21)
• două patine pentru macazul electric care separa liniile 4 şi 4b de 3 şi 30
• macazul electric

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (IX). BUBUITURA

Anul 1961. În partea central-vestică a Clujului, se aude o detunătură zdravănă, urmată de un nor de praf, foarte dens. Ce se întâmplase? Se prăbuşise acoperişul Sălii Sporturilor. Oficial, nu a fost nicio victimă umană, însă una din clădirile care se construia atunci a avut serios de suferit. Despre de e vorba? Se va vedea, în curând, pe Blogul 1567 postarea "7 culoare".

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (VIII). AUTOBUZELE ROMÂNEŞTI DIN ANII '50-60

După cel de-al Doilea Război Mondial, odată cu intrarea României în sfera de influenţă sovietică, au apărut, începând cu 1951, aşa-numitele planuri cincinale (existente în Uniunea Sovietică încă din 1928). Asta a însemnat o dezvoltare accentuată a zonei industriale preexistente, cel mai important fiind CUG-ul, construit. 
Dezvoltarea zonei industriale şi crearea aşa-numitor "cartiere dormnitor" a atras după sine dezvoltarea unei reţele de transport care să asigure mai ales transportul muncitorilor la şi de la uzine. Să ne oprim, puţin, asupra transportului în comun din perioada anilor 1950-1969.
În anii '50 şi '60, transportul se făcea cu autobuze "Mao Tse-Dun", ZIS (Zavod Imeni Stalina) şi "TV". În ciuda denumirii, "Mao Tse-Dun" erau autobuze româneşti, folosind ca şi combustibil benzina. TV idem. În legătură cu ZIS-urile, trebuie precizat că în România erau două tipuri:

1. ZIS-155 (cu motor în faţă, pe benzină)
2. ZIS-154 (cu motor în spate, diesel-electric)

În Cluj a circulat, sigur, ZIS-155. Legat de ZIS-154, nu am certitudinea dacă au existat astfel de autobuze sau nu.

În legătură cu TV-urile, şi aici au fost mai multe tipuri, toate pe cadre şi cu motor de camion SR. Poate unii îşi mai aduc aminte cum "răpăiau" şi cum mai dădeau rateuri:

• TV-1
• TV-2 (rotunjit)
• TV-20 (colţuros şi cu "cozoroc" deasupra parbrizului, de parcă ar fi fost...pionier); modelul a apărut prin 1968-1969

variantele "U" (urban) şi "R" (rutier, adică interurban). De parcă ar fi existat autobuz feroviar. Asta ca să vedeţi terminologia de atunci. Terminologie care s-a menţinut şi în anii '80.

Eu, ca şi copil, am călătorit cu aşa ceva. Deşi sunt născut după 1970, am prins autobuze ale anilor '60. Şi nu le agream. Dacă un profet mi-ar fi zis că, peste 35 de ani, voi activa pe un forum al pasionaţilor transportului în comun, aş fi fost mai atent...

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (VII). EXTINDEREA MASIVĂ

Între 1919 şi 1939, suprafaţa Clujului a crescut cu aproximativ 80 de procente. Practic, tot ce se află la nord de calea ferată a apărut atunci. Extinderea respectivă a atras după sine şi o creştere a nivelului sonor în acele zone. S-a conturat, deja, o reţea de tranport în comun efectuată cu cadre de camion recarosate. Cam asta însemna, la acea vreme, noţiunea de autobuz: şasiu de camion pe care se monta o caroserie care să permită transportul pasagerilor. Şi nu numai în ţara noastră, ci peste tot în lume. E de la sine de înţeles că autobuzele respective:

• aveau "botic"
• aveau motor frontal (montat în "botic")
• foloseau ca şi combustibil benzina

asta în condiţiile în care Rudolf Diesel îşi brevetase, deja, motorul care îi poartă numele. De ce? Motoarele diesel se utilizau doar la utilajele foarte mari; pentru autoturisme, camioane şi autobuze se utiliza, de regulă, motorul pe benzină. Motoarele pe benzină (care, imposibil să nu fi dat, din când în când, aşa-numitele "rateuri", adică acele pocnete, chiar detunături, uneori deosebit de puternice), coroborată cu suspensia lor (suspensie de arcuri lamelare) şi, eventual, starea drumurilor făceau ca o călătorie cu autobuzul să nu fie, tocmai, confortabilă. 

Un alt element care a constribuit la creşterea nivelului sonor au fost...şcolile înfiinţate în partea de nord a oraşului. Amintim (denumirile pe care le dau sunt cele din perioada relativ recentă; atunci aveau alte numere):

• cea din "Cordoş" (cunoscută, majorităţii, ca "Şcoala 9"), în prezent, înglobată în "Emil Isac"
• Cea din Dâmbul Rotund, cunoscută fie ca "Şcoala 7", fie ca Şcoala "Emil Isac"
• cea din vecinătatea cartierului Iris, cunoscută fie ca "Şcoala 13", fie cu denumirea de "Nicolae Iorga"

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (VI). CELE 6 ARONDISMENTE

SE IAU CA REPERE CARTIERELE MEDIEVALE IAR DEFINIREA LOR E FĂCUTĂ ÎN FUNCŢIE DE PUNCTUL CARDINAL

5 sectoare, 12 zecimi iar în jurul anului 1900 - 6 arondismente. Să vedem cum stă treaba:

• Cartierele central-nordic interior, central-nordic exterior, central-vestic, (central) sudic, central-estic şi central-nord-estic formează Arondismentul 1 (Oraşul Interior). Alfel spus, e acea zonă a oraşului care se afla în interiorul zidurilor de construcţie mai nouă
• Partea sudică a cartierului nord-estic, cartierul estic şi cel sud-estic formează Arondismentul 2 (Arondismentul Uliţei de Mijloc şi al Uliţei Maghiare Exterioare)
• Cartierele vestic şi sud-vestic alcătuiesc Arondismentul 3 (Arondismentul Uliţei Cărbunelui); corect ar fi fost Arondismentul Uliţei Fânului, dar, în limba maghiară, "fân" şi "cărbune" sunt paronime.
• Partea nordică a cartierului nord-estic formează Arondismentul 4 (Arondismentul Între-Ape). În partea de est a acestui cartier se contura - deja, zona industrială. În 1865 exista, deja, o ţiglărie. Ceea ce noi cunoaştem - în prezent - ca fiind "Între Ape" era, înainte "Între-Ape ale Mănăşturului".
• Cartierul Nordic constituie Arondismentul 5 (Arondismentul Dincolo de Pod). Partea nordică a cartierului nordic era, sigur, cu un niel ridicat de poluare sonoră. De ce? Din cauza gării. Înafara trenurilor erau şi birjele (care, sigur, nu aveau roţi cu pneuri) şi trenul urban cu abur
• Satul Mănăştur, după unirea cu Clujul, devine Arondismentul 6 (Arondismentul Mănăşturului)

Suprafaţa fiecărui arondisment era mai mare decât cea care ar fi rezultat - în secolul XVII - din unirea cartierelor sus-menţionate deoarece, înafară de unire, a avut loc şi o extindere. Totuşi, extinderea cea mai pronunţată a avut loc între 1919 şi 1939.

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (V). TRENUL URBAN CU ABURI

DENUMIRE STRĂZILOR E CEA ACTUALĂ

A circulat între anii 1893 şi 1902. Motivul (sau unul din motivele) desfiinţării ar fi fost accidentele cauzate de acesta. Traseul avea forma aproximativă a semnului vocalic "Kamaţ" din limba ebraică, dar poziţionat răsturnat. Deci:

• traseul pornea de la gară şi mergea pe străzile Horea şi Regele Ferdinand, ajungând la "Melody"; asta era componenta nordică
• de la Melody, ramura estică mergea pe Bulevardul 21 Decembrie şi Fabricii până, aproximativ, în dreptul Kaufland-ului actual
• tot de la Melody pornea şi ramura vestică pe traseul Piaţa Unirii (latura nordică), Strada Memorandumului şi Calea Moţilor, până la Pârâul Popii care trece prin curtea "Agronomiei"

Existau şi două derivaţii:

1. una care pornea chiar de la Melody - spre sud - pe latura estică a Pieţei Unirii şi ajungea până la Bulevardul Eroilor
2. alta care pornea de la intersecţia Căii Moţilor cu Strada George Coşbuc şi ajungea până la actuala Alee a Stadionului

Garniturile aveau în componenţă şi vagoane de călători, dar şi de marfă. Nivelul de zgomot nu avea cum să fie prea scăzut şi, ca urmare, e foarte posibil ca trecerea acestuia să fi cauzat un anume disconfort locuitorilor din zonă.

MICROISTORIA ACUSTICĂ A CLUJULUI (IV): "ZECIMILE" SECOLULUI XIX

PENTRU A AVEA O IDEE PRIVIND CORESPONDENŢA CU SECTOARELE VECHI, S-AU FOLOSIT CULORILE AFERENTE ACESTORA DIN CADRUL POSTĂRII DIN 08. 01.2015

1. Zecimea Oraşului Vechi. (Cartierul central nordic interior şi cartierul central-nordic exterior)
2. Zecimea Interioară a Mănăşturului (cartierul central-vestic)
3. Zecimea Interioară a Cărbunelui / Fânului (cartierul (central) sudic)
4. Zecimea Interioară a Uliţei de Mijloc (cartierul central-estic)
5. Zecimea Interioară a Uliţei Ungureşti (cartierul central-nord-estic)
6. Zecimea Exterioară a Uliţei Ungureşti (partea sudică a cartierului nord-estic)
7. Zecimea Exterioară a Uliţei de Mijloc (cartierul estic + cartierul sud-estic)
8. Zecimea Exterioară a Cărbunelui / Fânului (cartierul sud-vestic)
9. Zecimea Exterioară a Mănăşturului (cartierul vestic)
10. Zecimea Între Ape (partea nordică a cartierului nord-estic)
11. Zecimea Dincolo de Pod (cartierul nordic)
12. Zecimea Feleacului (comuna Feleac)